Cum aude un oraș ce vor cetățenii săi? Un sondaj, o propunere și un vot

Un oraș care vrea să le pună o întrebare cetățenilor ajunge de obicei la o consultare publică pe care puțini o găsesc. Iată cum ajunge întrebarea la ei și cum ajung propriile lor idei la oraș.

Tomislav Krnic

Fondatorul proiectului de oraș inteligent CityX · 3 min. de citit

Orașul vrea să refacă o piață și trebuie să aleagă: mai multă verdeață și bănci, un loc de joacă sau o pistă de biciclete cu stative. Ar putea organiza o consultare publică, ar pune un anunț pe site și ar aștepta. Ar răspunde aceiași câțiva oameni, ca întotdeauna.

Majoritatea cetățenilor au o părere. Ceea ce le lipsește este o modalitate simplă de a o spune și un semn că cineva ascultă.

Orașul întreabă, cetățenii răspund

Serviciul Sondajele orașului pune întrebarea curentă a orașului pe telefoanele cetățenilor. Cetățeanul alege unul dintre câteva răspunsuri și votează: un vot pe persoană, iar votul nu este niciodată legat de un nume. Orașul stabilește cât durează un sondaj; când se încheie, votul se închide, iar rezultatele rămân.

Ambele servicii pe ecranul principal. Un sondaj: alegi un răspuns și votezi. Rezultatele: întrebarea și ponderea voturilor pentru fiecare răspuns.

Sondajele anterioare rămân într-o arhivă împreună cu rezultatele lor, astfel încât oricine poate vedea ce a întrebat orașul înainte.

Fiecare sondaj nou deschide și o conversație în comunitatea aplicației, unde cetățenii pot spune de ce au votat așa. Procentele îi spun orașului ce preferă oamenii. Conversația este adesea locul în care află de ce.

Cetățenii propun, orașul decide

Al doilea serviciu întoarce direcția. Cu Propuneri bugetare, un cetățean sugerează pentru ce ar trebui să cheltuiască orașul o parte din buget. O propunere are un titlu, o scurtă explicație, un domeniu precum drumuri sau parcuri, o sumă estimată și, dacă autorul dorește, ce ar trebui tăiat pentru a o finanța.

O propunere nu devine publică imediat. Orașul o analizează mai întâi și o pune pe lista publică fără numele autorului; până atunci o vede doar autorul, la Propunerile mele. Când orașul o face publică sau o respinge, autorul primește o notificare și poate vedea oricând în ce stadiu se află propunerea: primită, publică sau neacceptată.

Lista publică de propuneri. O propunere deschisă: domeniul, starea, suma estimată, ce trebuie tăiat și votul.

Odată ce o propunere este publică, alți cetățeni votează pentru sau împotriva ei, iar lista este ordonată după soldul voturilor. Orașul vede ce propuneri contează pentru cetățenii săi și de ce, în conversația de sub fiecare.

Pentru mulți cetățeni este prima dată când orașul a întrebat în loc să anunțe. Cine a votat o dată votează din nou și poate, într-o zi, să propună chiar el ceva.

Ce este nevoie

O întrebare la care orașul vrea cu adevărat un răspuns și cineva la primărie care analizează propunerile. Orașul își scrie singur sondajele și decide singur asupra propunerilor; nu este nimic de instalat sau de construit.

Partea cea mai importantă este să răspunzi. Un oraș care întreabă trebuie să arate ce a făcut cu răspunsurile: care propunere a ajuns în buget, ce s-a întâmplat cu piața. Asta îi face pe oameni să voteze și data viitoare.